Skip To Main Content
Această platformă este destinată în exclusivitate specialiștilor din domeniul sănătății din România.
Campus
  • EVENIMENTE
Campus
  • Article
  • Source: Campus Sanofi

Vârstnicii sunt mai vulnerabili la infecția cu virus gripal

Vârstnicii prezintă un risc crescut de a dezvolta complicații severe asociate gripei, comparativ cu persoanele mai tinere, acest lucru fiind atribuit unui sistem imunitar senescent.

Impactul gripei la vârstnici

Cea mai frecventă complicație a gripei este pneumonia.

 

Până la 1 din 3 vârstnici spitalizați din cauza gripei, dezvoltă pneumonie1

Vârstnicii prezintă un risc mai mare de a dezvolta complicații din cauza pneumoniei,
ceea ce necesită o utilizare mai mare a resurselor și spitalizari prelungite.

 

Recuperarea după pneumonie durează de obicei 10 zile, dar la vârstnici poate dura între 6-12 săptămâni2,

 

1 din 5 adulți spitalizați din cauza pneumoniei este internat la Terapie Intensivă, iar ratele de spitalizare cu internare la Terapie Intensivă cresc odată cu vârstă4

 

~15% dintre adulții cu vârsta între 65 și 74 de ani, spitalizați cu pneumonie necesită ventilație asistată4

 

Pneumonia poate duce la o afectare pe termen lung.

 

Adulții spitalizați cu pneumonie prezintă un risc crescut, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, de complicații cardiovasculare, de afectare a funcției fizice, de declin cognitiv și scădere generală a calității vieții.5-9

Gripa poate crește semnificativ riscul de infarct miocardic sau accident
vascular cerebral în prima săptămână de după infecția gripală

 

Legătura dintre gripă si infarctul miocardic este recunoscută și de către Organizația Mondială a Sănătății10

Episod de gripă
  • 10x  risc de infarct miocardic11
  • 8x risc de accident vascular cerebral11

 

Săptămâna 1

La pacienții cu afecțiuni cardiovasculare, vaccinarea antigripală poate reduce complicațiile/decesele din cauze cardiovaculare cu până la 40%.13

Vaccinarea antigripală este recomandată pentru pacienții cu boli cardiovasculare de către autoritățile din domeniul sănătății, organismele consultative și societățile medicale, inclusiv OMS14, Societatea Interamericană de Cardiologie și Federația Mondială a Inimii15, Societatea Europeană de Cardiologie16, Colegiul American al Cardiologilor (ACC) și Asociația Americană a Inimii (AHA).17

LUNA 2

Vârstnicii au un risc mai mare de accident vascular cerebral până la 2 luni după un episod de gripă12

1 AN

 

Gripa și complicațiile sale pot duce la declin funcțional și pierderea autonomiei la vârstnici

Vârstnicii spitalizați din cauza gripei pot avea următoarele complicații:

Pierderea autonomiei

1 din 10 se confruntă cu pierderea autonomiei în mai mult de trei activități ale vieții zilnice18

Îngrijire prelungită

1 din 5 necesită îngrijire prelungită după externare*19.
*plasament într-un centru de îngrijire calificată/îngrijire pe termen lung sau de reabilitare la externarea din spital19

Asistență socială pe termen lung

3 din 20 se confruntă cu o invaliditate severă persistentă care poate duce la instituționalizare pe termen lung în azile de bătrâni3

Autoritățile sanitare, agențiile de sănătate publică și Societățile Medicale au stabilit recomandări și politici de vaccinare antigripală pentru vârstnici20-22

 

Vaccinurile gripale cu doze standard de antigene pot fi mai puțin eficiente la vârstnici din cauza sistemului imunitar senescent, ceea ce poate cauza un răspuns imun mai slab la vaccin2,23

Sunt necesare formule îmbunătățite ale vaccinului gripal pentru a-i proteja mai bine pe vârstnici, care pot avea un sistem imunitar senescent, împotriva gripei și a complicațiilor acesteia

Vaccinurile gripale trebuie să demonstreze protecție dincolo de gripă

  • Date de protecție împotriva spitalizărilor (din cauza complicațiilor cardiovasculare sau respiratorii)
  • Date de protecție împotriva infecției (cazuri confirmate de laborator)
  • Date de imunogenitate (cerința minimă pentru licențierea vaccinului)

Formulă îmbunătățită a vaccinului gripal Orice vaccin gripal trebuie să demonstreze o mai bună protecție împotriva infecției gripale, dar ar trebui să demonstreze și protecție împotriva complicațiilor gripei.
 

Efluelda este conceput pentru a asigura o protecție sporită vârstnicilor împotriva gripei și a complicațiilor acesteia

Vaccinul gripal cu doză mare de antigen este un vaccin gripal (virion fragmentat, inactivat) care conține 60 µg de hemaglutinină (HA) pentru fiecare tulpină gripală A și B24

Vaccinul gripal cu doză mare de antigene a fost conceput special pentru a spori protecția anuală antigripală a vârstnicilor care au adesea un răspuns imun mai slab la vaccinurile cu doze standard de antigene26,27,30

Conține o cantitate de 4x mai mare de hemaglutinină (HA) în comparație cu vaccinurile gripale cu doză standard25,29

Vaccinul gripal cu doză mare de antigene este indicat pentru prevenirea îmbolnăvirii de gripă cauzată de tulpinile gripale A și B la persoanele cu vârsta de 60 de ani și peste27,28

Efluelda este un vaccin gripal tetravalemt (virion fragmentat, inactivat) care conține 60 micrograme hemaglutinină (HA) per tulpină.
•    Este indicat pentru imunizarea activă la adulți cu vârsta de 60 ani și peste pentru prevenirea bolii gripale
•    Are o cantitate de 4 ori mai mare de antigene HA față de vaccinurile cu doză standard de antigene împotriva gripei.
•    Formulare tatravalentă (TIV-HD) autorizată de FDA din noiembrie 2019, iar in Europa din aprilie 2020, inclusiv România din mai 2020.
•    Formulare tetravalentă (QIV-HD) autorizată de FDA din noiembrie 2019
•    APP* în România din mai 2020.
► Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacții adverse suspectate. Vezi pct. 4.8 pentru modul de raportare a reacțiilor adverse.31

*APP= autorizație de punere pe piață

Doze
La adulți cu vârsta de 60 ani și peste: o doză de 0,7 ml.

Copii și adolescenţi
Siguranța și eficacitatea Efluelda la copii și adolescenți cu vârsta sub 18 ani nu au fost stabilite.

Mod de administrare
Calea de administrare preferată pentru acest vaccin este intramusculară, deși poate fi administrat și subcutanat. Locul recomandat pentru injectarea intramusculară este regiunea deltoidă. Vaccinul nu trebuie injectat în regiunea gluteală, sau în zonele în care poate exista un trunchi nervos major.
Pentru instrucțiuni privind prepararea medicamentului înainte de administrare.

Contraindicaţii
Hipersensibilitate la substanțele active sau la oricare dintre excipienții enumerați la punctul 6.1 sau la orice componentă care poate fi prezentă sub formă de urme, cum sunt ouăle (ovalbumină, proteine de pui) și formaldehidă.

Referințe

  1. Centers for Disease Control and Prevention (CDC) (2021). People 65 Years and Older & Influenza | CDC. Available at: https://www.cdc.gov/flu/about/disease/65over.htm;
  2. Goodwin, K., Viboud, C., & Simonsen, L (2006). Antibody response to influenza vaccination in the elderly: A quantitative review. Vaccine.2006.24(8):1159–1169. Available at: https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2005.08.105;
  3. Andrew, M.K., MacDonald, S., Ye, L., Ambrose, A., Boivin, G., Diaz-Mitoma, F., Bowie, W., Chit, A., Santos, G.D., Elsherif, M., Green, K., Hatchette, T., Haguinet, F., Halperin, S.A., Ibarguchi, B., Johnstone, J., Katz, K., Lagace-Wiens, P., Langley, J.M. and Leblanc, J. (2016). Impact of Frailty on Influenza Vaccine Effectiveness and Clinical Outcomes: Experience From the Canadian Immunization Research Network (CIRN) Serious Outcomes Surveillance (SOS) Network 2011/12 Season. Open Forum Infectious Diseases, 3(suppl_1). Available at: https://academic.oup.com/ofid/article/3/suppl_1/710/2637095;
  4. Barnett, K., Mercer, S.W., Norbury, M., Watt, G., Wyke, S., Guthrie, B. (2012). Epidemiology of multimorbidity and implications for health care, research, and medical education: a cross-sectional study. Lancet. 380(9836):37-43. Available at: https://doi.org/10.1016/S0140-6736(12)60240-2;
  5. Clayville LR. (2011). Influenza update: a review of currently available vaccines. P T. 2011;36(10):659-684. Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3278149/;
  6. CDC (2021). People at Higher Risk of Flu Complications. Available at: https://www.cdc.gov/flu/highrisk/index.htm;
  7. Herridge MS, Tansey CM, Matté A, Tomlinson G, Diaz-Granados N, Cooper A, Guest CB, Mazer CD, Mehta S, Stewart TE, Kudlow P, Cook D, Slutsky AS, Cheung AM; Canadian Critical Care Trials Group . Functional disability 5 years after acute respiratory distress syndrome. N Engl J Med 364: 1293–1304, 2011. doi:10.1056/NEJMoa1011802;
  8. Pandharipande PP, Girard TD, Jackson JC, Morandi A, Thompson JL, Pun BT, Brummel NE, Hughes CG, Vasilevskis EE, Shintani AK, Moons KG, Geevarghese SK, Canonico A, Hopkins RO, Bernard GR, Dittus RS, Ely EW; BRAIN-ICU Study Investigators . Long-term cognitive impairment after critical illness. N Engl J Med 369: 1306–1316, 2013. doi:10.1056/NEJMoa1301372;
  9. Shah FA, Pike F, Alvarez K, Angus D, Newman AB, Lopez O, Tate J, Kapur V, Wilsdon A, Krishnan JA, Hansel N, Au D, Avdalovic M, Fan VS, Barr RG, Yende S. Bidirectional relationship between cognitive function and pneumonia. Am J Respir Crit Care Med 188: 586–592, 2013. doi:10.1164/rccm.201212-2154OC
  10. WHO (2019). Global Influenza Strategy 2019–2030. Available at: https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/311184/9789241515320-eng.pdf;
  11. Warren-Gash, C., Blackburn, R., Whitaker, H., McMenamin, J. and Hayward, A.C. (2018). Laboratory-confirmed respiratory infections as triggers for acute myocardial infarction and stroke: a self-controlled case series analysis of national linked datasets from Scotland. European Respiratory Journal, [online] 51(3). Available at: https://erj.ersjournals.com/content/51/3/1701794;
  12. Boehme AK, Luna J, Kulick ER, et al. Influenza-like illness as a trigger for ischemic stroke. Annals of clinical and translational neurology 2018; 5: 456-463;
  13. Frøbert, O., Götberg, M., Erlinge, D., Akhtar, Z., Christiansen, E.H., MacIntyre, C.R., Oldroyd, K.G., Motovska, Z., Erglis, A., Moer, R., Hlinomaz, O., Jakobsen, L., Engstrøm, T., Jensen, L.O., Fallesen, C.O., Jensen, S.E., Angerås, O., Calais, F., Kåregren, A. and Lauermann, J. (2021). Influenza Vaccination after Myocardial Infarction: A Randomized, Double-Blind, Placebo-Controlled, Multicenter Trial. Circulation. [online] Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34459211/;
  14. Influenza (Seasonal) (who.int);
  15. Liprandi, Á.S., Liprandi, M.I.S., Zaidel, E.J., Aisenberg, G.M., Baranchuk, A., Barbosa, E.C.D., Sánchez, G.B., Alexander, B., Zanetti, F.T.L., Santi, R.L., Múnera-Echeverri, A.G., Perel, P., Piskorz, D., Ruiz-Mori, C.E., Saucedo, J., Valdez, O., Juanatey, J.R.G., Piñeiro, D.J., Pinto, F.J. and Quintana, F.S.W. (2021). Influenza Vaccination for the Prevention of Cardiovascular Disease in the Americas: Consensus document of the Inter-American Society of Cardiology and the Word Heart Federation. Global Heart, [online] 16(1). Available at: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8344961/;
  16. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice | European Heart Journal | Oxford Academic (oup.com);
  17. AHA/ACCF Secondary Prevention and Risk Reduction Therapy for Patients With Coronary and Other Atherosclerotic Vascular Disease: 2011 Update (jacc.org)
  18. Gozalo, P.L., Pop-Vicas, A., Feng, Z., Gravenstein, S. and Mor, V. (2012). Effect of Influenza on Functional Decline. Journal of the American Geriatrics Society, 60(7), pp.1260–1267. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22724499/;
  19. Chaves, S.S., Pérez, A., Miller, L., Bennett, N.M., Bandyopadhyay, A., Farley, M.A, Fowler, B., Hancock, E.B., Kirley, P.D., Lynfield, R., Ryan, P., Morin, C., Schaffner, W., Sharangpani, R., Lindegren, M.L., Tengelsen, L., Thomas, A., Hill, M.B., Bradley, K.K., Oni, O., Meek, J., Zansky, S., Widdowson, M., Finelli, L. (2015). Impact of Prompt Influenza Antiviral Treatment on Extended Care Needs After Influenza Hospitalization Among Community-Dwelling Older Adults. Clin Infect Dis.15;61(12):1807-14. Available at: https://academic.oup.com/cid/article/61/12/1807/338346;
  20. WHO SAGE Seasonal Influenza Vaccination Recommendations during the COVID-19 Pandemic: Interim Guidance. 2020b. Available at: https://www.who.int/immunization/policy/position_papers/Interim_SAGE_influenza_vaccination_recommendations.pdf;
  21. Prevention and Control of Seasonal Influenza with Vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices, United States, 2021–22 Influenza Season | MMWR (cdc.gov);
  22. ECDC. (2019). Seasonal influenza vaccination and antiviral use in EU/EEA Member States;
  23. CDC 2021. Flu & People 65 Years and Older. Available at: https://www.cdc.gov/flu/highrisk/65over.htm;
  24. FDA (2019). Product Insert: Fluzone High Dose Quadrivalent. Available at: https://www.fda.gov/media/132238/download;
  25. Young-Xu, Y., Snider, J.T., van Aalst, R., Mahmud, S.M., Thommes, E.W., Lee, J.K.H., Greenberg, D.P. and Chit, A. (2019). Analysis of relative effectiveness of high-dose versus standard-dose influenza vaccines using an instrumental variable method. Vaccine, 37(11), pp.1484–1490. Available at: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0264410X19301483;
  26. Sambhara, S. and McElhaney, J.E. (2009). Immunosenescence and Influenza Vaccine Efficacy. Current Topics in Microbiology and Immunology, pp.413–429. Available at: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19768417/;
  27. CDC (2021). Fluzone High-Dose Seasonal Influenza Vaccine. Available at: https://www.cdc.gov/flu/prevent/qa_fluzone.htm;
  28. Sanofi (2021). Sanofi to build new facility in Canada to increase global availability of high-dose influenza vaccine. Available at: https://www.sanofi.com/-/media/Project/One-Sanofi-Web/Websites/Global/Sanofi-COM/Home/media-room/press-releases/2021/2021-03-31-16-05-00-2202566-en.pdf?la=en;
  29. Robertson, Corwin A., et al. “Fluzone® high-dose influenza vaccine.” Expert review of vaccines 15.12 (2016): 1495-1505;
  30. DiazGranados, C.A., Dunning, A.J., Kimmel, M., Kirby, D., Treanor, J., Collins, A., Pollak, R., Christoff, J., Earl, J., Landolfi, V., Martin, E., Gurunathan, S., Nathan, R., Greenberg, D.P., Tornieporth, N.G., Decker, M.D. and Talbot, H.K. (2014). Efficacy of High-Dose versus Standard-Dose Influenza Vaccine in Older Adults. New England Journal of Medicine, 371(7), pp.635–645. Available at: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/nejmoa1315727
  31. Efluelda- Rezumatul carateristicilor produsului, data revizuirii textului August 2023
MAT-RO-2300387-1.0 - 09/2023